1 an… de cand stiu!

IMG_2302.JPGEra 13 Ianuarie… exact 13! Cand doctorul m-a trimis sa fac o ecografie la san. Simțise ceva la palpare si a zis sa fim siguri.

Nu înțelegeam atunci ce vrea de la mine si de ce, dar m-am programat pentru următoarea zi, pe 14 Ianuarie 2016, la eco.

Nu eram speriata doar îngândurată. Mereu fugeam de control, eco sau palpare a sânilor. Bunica mea a murit de cancer la san. Am vazut cum cancerul a chinuit-o si distrus-o intr-un an. Cumva subconștientul meu lucra. Prost! De parca daca nu stiam , nu mi se intampla mie!

Am asteptat sa ajung la spital la eco însă fiecare minut care trecea așteptând, imi aducea mai multe gânduri si neliniști. Dar stiu ca in noaptea aia am dormit. Ultima noapte in care am mai dormit….

La eco aflam ca am ambii sâni plini de chisturi. Nimic important pina la momentul cand…o vad pe Dna Dr ca da zoom, măsoară, iar da zoom, iar măsoară! Atunci a fost momentul cand inima mea brusc si-a accelerat ritmul. Am intrebat cu teama daca a gasit ceva , altceva decat chisturi. Găsise! O formațiune . Atat imi amintesc. Restul amănuntelor erau scrise pe ecografie însă nu le mai puteam memora.

Am iesit din cabinet tremurând.

Ma gandeam ca totusi nu e grav pentru ca nu mi-a zis nimic care sa ma sperie. Asa ca am trimis rezultatele ecografiei, medicului sa imi zică ce am de facut.

Cateva ore mai tarziu eram in drum spre școala, sa il iau pe Davis. Exact inainte sa parchez, primesc mesaj de la medic. Azi, pentru prima data, l-am recitit.

Trebuia sa ajung urgent la oncologie. Am parcat si am inceput sa plang in hohote, fara sa ma mai pot controla. Cum oncologie? De ce? Cine m-a pus sa merg la doctor si sa imi dea viata peste cap? Cum sa mi se întâmple tot mie si asta? Am stat in oncologie cu tata,pina a murit! Stiu ce înseamna oncologie. Cand ajungi acolo nu mai ai nici o sansa. Cum nu a avut nici tata si nici bunica mea.

Imi amintesc perfect fiecare gând din seara aia. Fiecare teama si durere.

Cu greu am putut sa ma adun, sa ma opresc din plâns ca sa il iau pe Dav si sa nu se sperie. Intre timp, cautam oncolog care sa ma vada urgent! A urmat o noapte de coșmar si a doua zi, prima întâlnire cu primul oncolog. Tremuram, nu mancam, nu beam nici apa… abia daca mai respiram! Era vineri. Ora 12. Cand am intrat la el. Cand am iesit stiam doar ca trebuie sa il duc pe Davis la Cta urgent, pentru ca luni, urma sa ma vada un alt oncolog. Chirurg!

Cum sa o sun eu pe mama sa ii spun ca il duc pe Davis la ea ca eu…. cum sa ii spun fara sa o bag in pământ? Cumva am facut-o. Mi-am luat toata puterea si energia sa am acea discuție telefonică cu ea, fara sa ma simtă speriata si fara sa o sperii si pe ea. Dar stiam ca doar daca ii spun oncologie, va fi suficient sa o ia razna. Era frig tare afara. Am sunat-o din parcarea clinicii. Imi era cald. Foarte cald. Nu simțeam nici frig nici nimic. Decat frica! Atat!

A doua zi dimineața eram pe autostrada in drum spre Cta! Trebuia sa ma intorc tot sambata pentru ca anunțau viscol si autostrada urma sa fie inchisa.

Cand am ajuns stiu ca nu am putut sa o privesc in ochi, nici o secunda.

M-am apucat sa fac pâine pentru Davis sa aibă pina ma întorceam dupa el! Făceam pâine si ma gandeam doar ca aceea pâine ii va ajunge pentru ca EU MA VOI ÎNTOARCE REPEDE DUPA EL! Trebuie!

L-am strâns tare in brate si i-am promis ca ma intorc repede. Sa ma aștepte. Am plâns tot drumul. A fost cea mai grea despărțire din viata mea.

Afara ningea, abia mai vedeam sa conduc. De lacrimi si de fulgi.

Restul nu mi-l mai amintesc decat vag.

Duminica seara am rămas la o prietena si luni am mers impreuna la spital. Nu puteam sa raman singura de frica.

Mai stiu doar ca luni mi-au facut toate analizele, o mulțime, de sânge, de plămâni, la inima,consult preanestezic pentru ca marți…urma operația!

Nu realizam ce mi se intampla pentru ca toate se întâmplau atat de repede, încât nu aveam timp nici sa ma gandesc. Ceea ce a fost foarte bine, pentru ca nu am avut timp sa imi fac scenarii sau sa realizez gravitatea situației.

Mai stiu doar ca marți la ora 12 intram la operatie. Voiam sa fug dar nu aveam putere. Am întrebat cat va dura operația.

Cam doua ore. Bun. Deci fix cat doarme Davis si cand ies din operatie pot sa il sun.

Apoi am adormit.

Cand am deschis ochii, afara era seara. Operația durase aproape 6 ore.

Primul gând nu a fost despre operatie sau cancer…ci despre el. Davis! S-a trezit , nu l-am sunat si pentru ca am fost întubata atâtea ore nici nu pot sa vorbesc. I-am dat mesaj mamei. I-am scris ca sunt ok si voiam sa stiu ce face el. Era bine. Atunci am respirat si am știut ca si eu sunt bine.

Pentru ca binele meu nu depindea de operatie sau de cancer ci doar de binele lui!

Au urmat cele mai crunte nopti, in care eram singura si durerile erau cumplite, in care nu reușeam sa ma dau jos din pat pentru ca ma durea si daca respiram.

Vineri eram la Cta sa imi aduc puiul acasa. Vineri seara făceam pâine! Pentru el.

Ma operasem marți!

De vineri a fost usor. Davis a învățat cum sa ma ajute sa ma ridic din pat si cum sa aibă grija de mine. A învățat si cum sa ma calmeze cand aveam coșmaruri. Ma ținea de mana in fiecare noapte. Si imi repeta mereu ca ma fac bine si o sa il pot ridica iar in brate!

Viata nu este despre noi ci despre cei pentru care trăim, orice ar fi.

Lor le suntem datori sa fim bine. Am fost egoista si nu am avut grija de mine. Acum stiu. Pentru ca Davis sa fie bine, trebuie sa fie si mama lui bine. Acum am învățat sa am grija de mine.

Nu imi e frica de ce va urma cu mine. Nu imi e frica de punctiile pe care le voi face si de ce voi afla iar si iar la fiecare monitorizare!

Pentru ca stiu ca daca el e bine sunt si eu!

Acum stiu!

Advertisements

4 thoughts on “1 an… de cand stiu!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s